Ce thriller! – Adrian Christescu: „Second Life”
Un thriller excepțional
Liviu Antonesei
Nu am ascuns niciodată că pe lîngă literatură „ca atare”, am citit mereu și cărți polițiste, de spionaj, thrilleruri. Distinsul poet Paul Valéry, pe cînd devenise academician, mare amator de literatură polițistă, era mult mai discret, își cumpărase o garsonieră special pentru a se deda acestei plăceri, fără a fi surprins de presă! Cum am avut norocul să nu ajung academician, nu a trebuit să-mi ascund niciodată această slăbiciune. De altfel, ierarhizarea literaturii în funcție de zonele tematice este o prejudecată pe cît de veche, pe atît de păgubitoare. Un roman de actualitate, istoric sau de dragoste prost nu poate fi inclus într-o categoria „nobilă”, tocmai în virtutea defetelor sale literare. Iar autori precum John Le Carre, Graham Greene, Vladimir Volkov sau San Antoniu, cu fabulosul său limbaj, sînt în primul rînd mari scriitori, și abia apoi practicanți ai romanului polițist sau de spionaj. Ca să nu mai vorbim de clasicii acestui teritoriu literar, începînd cu Edgar Allan Poe, inventatorul romanului polițist, ca și al celui de groază.
Din păcate, sînt nevoit să-mi satisfac acest viciu mai ales cu autori străini, cei mai mulți din aria anglo-saxonă, dar nu exclusiv, contribuția autohtonă fiind redusă cantitativ și adesea modestă calitativ. În ce privește thrillerurile, în ultimele decenii, a trebuit să mă mulțumesc cu un număr foarte mic de autori: George Arion, Stelian Țurlea, ieșenii Dorin Spineanu și Ovidiu Nimigean, cu cîte un thriller în anii 90, iar mai recent, un alt ieșean, Adrian Onciu, cu mai multe thrilleruri localizate internațional, a cărui apariție am salutat-o entuziast. Din aceste motive, lectura romanului Second Life de Adrian Christescu (Editura Lebăda Neagră, Iași, 2023) a fost o mare și foarte plăcută surpriză. E un thriller politic, localizat prioritar la Iași, care urmărește destinul aparent neverosimil al lui Andrei Banciu, un neica nimeni la început, care ajunge în vîrful ierarhiei politice. E aparent neverosimil, dacă nu cunoaștem parte văzută, mai puțin văzută și de-a dreptul nevăzută a politichiei băștinașe, în care politica, afacerile și serviciile secrete conviețuiesc cordial, dincolo de certurile de suprafață. De altfel, autorul este un virtuoz al artei compoziției, astfel încît ne strecoară gradual informațiile care transformă neverosimilul în verosimil. Personajele sînt excelent construite, chiar dacă în cazul unora se lucrează cu tușe mai ferme, se sarjează uneori. Umorul cade excelent, chiar cel oleacă mai grobian al unora dintre personaje. Unele scene sînt pur și simplu demențiale. Nu intru în detalii, citirorul trebuie să aibă bucuria de a fi luat prin surprindere -și va fi luat! Titlul are skepsysul lui. Second Life este un joc pe computer în care jucătorii, nemulțumiți de viețile lor, își pot construi o nouă viață, pe măsura aspirațiilor și ambițiilor lor. Dar în joc, acele vieți rămîn secunde, fictive, pe cînd în roman a doua viață prinde corp, devine reală! Frumos joc cu realitatea și ficțiunea! Iar stilul este perfect adecvat poveștii, un stil de scriitor pur și simplu, nu de autor de ceea ce unii numesc grăbit „paraliteratură”. Un roman excelent, un thriller excepțional. Pe o piață de carte normală, acest volum ar deveni rapid un bestseller. Nu avem o piață de carte normală, iar dacă acest lucru nu se va întîmpla, nu va fi nici vina autorului, nici a cărții, ci a limitelor pieței cu pricina, deci a noastră. Îi doresc lui Adrian Christescu să spargă limitele pieței!
Între timp, mi-am procurat și cele trei romane anterioare – mai are cîteva cărți de povestiri și o piesă de teatru – ale autorului, tot thrilleruri după cîte îmi dau seama, și le voi citi în perioada care urmează, vreau să văd drumul pe care autorul a mers către această realizare remarcabilă. Deocamdată, îl felicit și îi urez noi cărți pe măsura acesteia.
6 Noiembrie 2023, în Iași
Sursa: https://antoneseiliviu.wordpress.com/2023/11/06/ce-thriller-adrian-christescu-second-life/
