Dirk Kurbjuweit (n. 1962 în Wiesbaden) este un jurnalist și autor german. După absolvirea liceului, a studiat economia și a urmat Școala de Jurnalism pentru Politică și Economie din Köln. Din 1990 până în 1999 a fost redactor la ,,Die Zeit”, iar din 1999, la ,,Spiegel”. Este autorul a peste 15 volume – romane, lucrări narative, cărți de nonficțiune și scenarii de film (realizate împreună cu regizorul Jobst Oetzmann și compozitorul de muzică de film Dieter Schleip). Este laureat al premiilor pentru jurnalism „Egon Erwin Kisch” (în 1998 și 2002), „Roman Herzog Media” (în 2011) și „Reporter german” (în 2012) la categoria „Cel mai bun eseu” pentru ,,Half Cancelar”. Nuvela sa ,,Zweier ohne”, scrisă în 2001, a devenit din 2011 lectură obligatorie pentru ultimul an al școlilor secundare din Baden‑Württemberg. (Lebăda Neagră).
„Dispăruții – un roman despre cel mai spectaculos caz penal din istoria germană. Hanovra, 1923. Băieți care dispar, unul după altul, fără urmă. La început, polițiștii suspectează că aceste disparitii au la baza motivații politice – probabil că cei dispăruți sunt comuniști, care s-au orientat către nou-formata URSS sau sunt victime ale Partidului Nazist în plină ascensiune. Cu toate acestea inspectorul Robert Lahnstein începe să creadă că sunt în joc sunt mult mai multe forțe sinistre: posibil un ucigaș în acțiune? Poate Lahnstein să-l găsească pe criminal înainte ca acesta să comită o nouă crimă? Bazat pe adevăratele crime ale lui Fritz Haarmann, legendarul Măcelar din Hanovra, acest nou roman captivant al lui Dirk Kurbjuweit explorează adâncimile depravării umane și oferă un portret întunecat al dreptății în timpul Republicii de la Weimar.”
Cartea se bazează pe un caz real, 27 de copii dispăruți și omorâți, fără a se găsi cadavrele, cel mai spectacular caz penal din istoria germană.
Acțiunea se desfășoară la finele primului război mondial, pe fondul frământărilor vieții politice, partide de dreapta, comuniști, adepți ai lui Hitler, care era închis la Munchen, încercarea democraților de a câstiga teren. De aceea investigatorul principal din roman primește nu doar ordinul de a prinde criminalul, dar implicit și pe acela de a apăra democrația.
Robert Lahnstein era din Bochum, polițist la fel ca tatăl sau. Încă din tinerețe fusese atras de zbor, mai ales după ce văzuse reprezentația lui Orville Wright –omul văzduhului cu aeroplanul. Războiul îl găsește căsătorit cu Lissy și cu un băiețel August. Robert n-ar fi fost chemat la arme, pentru că era polițist, dar pleacă voluntar, face o instrucție rapidă, e cantonat la Verdun, dar zboară prea puțin până e făcut prozonier și închis în lagăr. Întors acasă află de pierderea familiei. Apoi este mutat ca investigator la Hanovra.
De doi ani dispăreau băieți și anchetatorul local Muller nu avansase cu investigațiile.
Cercetările merg greu, parcă mereu i se pun „bețe în roate”, iar băieții continuă să dispară, fără să reușească să găsească o legătură oarecare între ei.
Și la lucru se izbește de prejudecăți, de priviri piezise, de piedici, și de dosare lipsă, mai ales că cel bănuit fusese și informatorul poliției.
Nu e de ajutor nici că mulți polițiști tratau lucrurile cu indiferență, considerându-i pe tineri doar niște homosexuali.
Statul dăduse legea 17.5, referitoare la interzicerea relațiilor între persoane de același sex, astfel că polițiștii nu considerau disparițiile o prioritate.
Dar Robert, cu toate piedicile și chiar presiunea politică, reușește să găsească vinovatul.
Acum trebuie doar dovedit, dar el nu e de acord să folosească metodele obișnuite de constrângere, se consideră un apărător al democrației.
Totuși, își lasă colegii să încerce, în final studiind dosarul și personalitatea vinovatului îi găsește punctul slab.
Dar oare era vinovat doar el sau și partenerul său de afaceri?
Veți vedea cine este criminalul citind cartea.
Toate cercetările și acțiunile poliției se desfășoară pe fondul manifestațiilor pro Hitler, al urmărilor puciului, și al marşurilor de apărare a democrației, care duc la lupte politice și chiar lupte de stradă.
Robert trebuie să lupte și cu părerile și convingerile celor din jurul său și chiar cu sechelele postraumatice și amintirile sale.
Este un roman document al acelor vremuri, și mai ales al oamenilor.
Fiecare caz, fiecare familie este altfel, cu altă viață, mentalitate socială și politică, dar în final nici unii nu vor să recunoască și să accepte orientarea sexuală a fiilor lor.
O carte care spune multe despre tabuuri sociale, despre dragoste și încredere, despre teamă și siguranță, o carte care merită și trebuie citită.
Mulțumesc editurii LEBĂDA NEAGRĂ pentru ocazia de-a cunoaște mai bine acele timpuri.