Pachetul este prima carte de Sebastian Fitzek pe care o citesc. Spre rusinea mea, nu auzisem de acest autor, desi este printre cei mai bine vanduti autori germani in viata. A ajuns numarul 1 inca de la debut. Momentan, in Romania au fost traduse doar 2 carti, ambele la Editura Lebada Neagra: Pachetul si Cadoul. M-am apucat astazi si de a doua, deja e foarte intensa dupa aproape 80 de pagini.
Revenind la Pachetul, trebuie sa va spun marele sau atu: avem un psihiatru in dubla-ipostaza, atat ca medic, unde a asistat la un experiment, cat si ca pacient, cand este testat de alt psihiatru. Aceasta dubla ipostaza mi s-a parut inovatoare.
A doua chestie, care mi se pare cu atat mai misto, este senzatia ca nu poti crede ce ti se spune. Mai mult de jumatate din carte (vedeti voi exact cat anume) nu este relatarea naratorului, ci este relatarea pacientului-psihiatru, pacient care fusese suspectat/acuzat ca este un mincinos patologic (o mincinoasa, de fapt). Putem crede ce spune un astfel de pacient?
Partea cea mai misto la Pachetul este numarul de twist-uri: nu vi-l spun nu doar pentru ca trebuie sa le descoperiti singuri, ci si pentru ca, la modul serios, nu am putut numara. Pentru un thriller, suspansul si mai ales numarul twist-urilor ar trebui sa fie argumentul principal. Nu va spun daca am intuit sau nu “vinovatul”, oricum si daca ati face-o tot ar fi greu sa anticipati intreaga desfasurare a actiunii. Iar twist-urile sunt de-a dreptul delicioase.
Acum sa va spun si partea cu care se lauda efectiv Pachetul in sinopsis, modul in care autorul a ales sa-si promoveze romanul: la un moment dat primesti un pachet care nu iti este adresat, ci este pentru vecinul tau. Din pacate, pe vecin nu-l cunosti, nu numai numele iti este necunoscut, insa chiar si el, ca persoana. Neavand altceva de facut, intri in casa lui, initial cu ganduri bune, pasnice, sa-i lasi pachetul. Ce se intampla cu eroina noastra, cum decurge vizita si ce antreneaza aceasta ramane sa descoperiti singuri.
Eu spun doar ca pana acum nu am fost nevoit sa primesc pachetele vreunui vecin, insa am rugat la un moment dat o vecina sa-mi preia pachetul. Nu era nimeni acasa la mine, asa ca am fost nevoit. Nu era ceva dubios, erau doar niste carti, Insa, credeti-ma, cand e vorba de pachetele altora chiar ma gandesc ca ar fi bine sa nu risc. Pana acum nu am facut-o.
Per total, Pachetul este unul dintre cele mai bune thrillere citite anul acesta, iar Sebastian Fitzek este cea mai noua descoperire a mea. Momentan citesc Cadoul, insa recunosc ca astept cu nerabdare si alte traduceri de-ale lui. Ma bucur, deci, nu doar sa descopar carti noi (v-am zis vreodata cat de mult urasc sa REcitesc cartile), ci si sa descopar autor noi. Si, as zice, chiar si edituri noi, caci Editura Lebada Neagra este una dintre cele mai noi descoperiri ale mele (cu care iarasi ma mandresc).
Pachetul nu este, asa cum va ziceam, prima carte a lui Sebastian Fitzek, insa este prima carte tradusa la noi a acestui autor. La noi a aparut, dupa cum va ziceam, la Editura Lebada Neagra, insa poate fi comandata si de pe Cartepedia, Libris, Elefant, Carturesti si eMAG. Mai multe despre autor puteti afla de pe site-ul sau oficial,
PS: La finalul cartii Pachetul avem o postfata foarte interesanta a autorului, una in care putem citi inclusiv cateva mesaje primite de acesta de la cititori. Mi se pare o idee excelenta, chiar am citit-o cu placere, desi era aproape 3 dimineata cand am terminat cartea. M-as bucura sa vad asemenea deschiderea si la alti autori. Evident, nu doar de thrillere, insa pe acestia ii am eu sub radar mai des.